Umerii aduși în față, capul plecat spre telefon și spatele curbat pot părea simple obiceiuri de postură, dar uneori sunt primele semne ale cifozei posturale. Frecventă la școlari și adolescenți, aceasta poate fi corectată dacă este observată la timp. Cum își dau seama părinții că postura copilului ascunde o problemă, de ce apare cifoza posturală și cum poate fi corectată prin kinetoterapie, explică Adriana Ivan, medic specialist Medicină fizică și de reabilitare în cadrul Medano Clinic Filiași. Medicul vorbește și despre diferența dintre cifoza posturală și boala Scheuermann, evaluarea cu ajutorul Spine 3D și măsurile simple pe care părinții le pot aplica acasă.

Reporter: Doamna doctor, ce este cifoza posturală?

Adriana Ivan, medic specialist Medicină fizică și de reabilitare: Cifoza posturală este o curbură exagerată a coloanei toracale (peste 40–45°), cauzată de postură incorectă și dezechilibre musculare, fără deformări structurale ale vertebrelor. Vestea bună este că, fiind o problemă funcțională, cifoza posturală este reversibilă. Copilul se poate îndrepta complet atunci când i se cere, iar cu exerciții potrivite noua postură devine, treptat, poziția lui obișnuită.

Reporter: Cum își dă seama, părintele, că există o astfel de problemă?

Dr. Adriana Ivan: Părinții observă de obicei schimbarea în situațiile de zi cu zi: la masă, la teme, pe telefon sau în fotografii. Semnele cele mai frecvente sunt:; umerii aduși în față și „rotunjiți”; capul împins înainte față de linia umerilor; spatele curbat când stă pe scaun sau în picioare; omoplații proeminenți („ca niște aripioare”); abdomenul împins înainte și bazinul basculat; oboseală sau disconfort la stat mult timp în picioare sau pe scaun.

Reporter: La ce vârstă apare cel mai des?

Dr. Adriana Ivan: Cifoza posturală apare cel mai frecvent la școlari și adolescenți, cu vârste între 10 și 16 ani. Este perioada puseului de creștere. Oasele cresc rapid în lungime, iar mușchii și ligamentele au nevoie de timp ca să se adapteze. În această fază, mușchii posturali sunt relativ slabi față de dimensiunea corpului. La această vârstă se adaugă și schimbările din viața copilului, respectiv mai multe ore de școală și teme, mai mult timp pe telefon și calculator și, adesea, mai puțin sport.

Reporter: De ce apare? Vorbim despre o cauză sau despre mai multe? 

Dr. Adriana Ivan: De cele mai multe ori nu există o singură cauză, ci o combinație de factori. Sedentarismul, însemnând multe ore pe scaun, la școală și acasă, fără pauze de mișcare, este unul dintre factori. Ecranele, telefonul ținut jos. De ce? Pentru că fiecare centimetru de anteriorizare a capului crește încărcarea pe coloana cervicală. O altă cauză o reprezintă dezechilibrele musculare. Mușchii spatelui și ai abdomenului sunt slabi, iar mușchii pectorali și cei din spatele coapsei (ischiogambierii) sunt scurtați. Ghiozdanul prea greu, purtat pe un singur umăr sau cu bretelele prea lungi, este un alt factor. La fel este și mobilierul, adică biroul prea jos sau prea înalt, scaun nepotrivit cu înălțimea copilului. Mai sunt și factori emoționali, respectiv timiditatea, lipsa de încredere sau o creștere în înălțime peste colegi îl pot face pe copil să se „strângă” în postură. Totodată, un copil care nu vede bine se apleacă spre carte sau ecran. Un control oftalmologic este util.

Reporter: Ce se poate întâmpla dacă cifoza posturală nu este tratată?

Dr. Adriana Ivan: Cifoza posturală nu este o afecțiune gravă, dar nu trebuie ignorată. Consecințele posibile pe termen mediu și lung sunt: dureri de spate, de gât și de umeri, mai ales după școală sau după mult timp la calculator; dureri de cap de tip tensional, legate de anteriorizarea capului; oboseală la stat în picioare; mobilitate redusă a toracelui și o respirație mai superficială; impact asupra imaginii de sine și a încrederii, mai ales la adolescenți. Corectată la timp, prin exerciții și obiceiuri sănătoase, cifoza posturală are o evoluție foarte bună.

Reporter: Prin ce se deosebește de boala Scheuermann?

Dr. Adriana Ivan: Este una dintre cele mai importante întrebări, pentru că cele două afecțiuni pot arăta asemănător la prima vedere, dar se tratează diferit. Cifoza posturală este flexibilă. Când copilul se îndreaptă activ sau stă întins pe spate, curbura dispare. Vertebrele sunt normale, iar durerea este rară. Boala Scheuermann (cifoza juvenilă) este o tulburare de creștere a vertebrelor. Câteva vertebre se dezvoltă în formă de pană, iar curbura devine rigidă: copilul nu o poate corecta complet, nici când se îndreaptă, nici când stă întins. Apare de obicei între 12 și 17 ani, mai des la băieți. Diagnosticul de Scheuermann se pune pe radiografie: cel puțin trei vertebre alăturate cu o înclinare de minimum 5° fiecare. De aceea, la orice copil cu spate rotund, evaluarea flexibilității de către medic este esențială.

Reporter: Ce se întâmplă la consultația de Reabilitare medicală?

Dr. Adriana Ivan: Consultația durează de obicei 30 de minute și este complet nedureroasă. Etapele sunt discuția, când vorbim despre momentul în care ați observat problema, cât timp petrece copilul pe scaun și la ecrane, ce sport face, dacă are dureri, dacă mai sunt cazuri în familie. Urmează examinarea posturii din față, din spate și din profil, inclusiv cu firul cu plumb; testarea flexibilității, dacă și cât se corectează curbura activ și în decubit (întins pe burtă și pe spate); testul de aplecare înainte (Adams), pentru a exclude scolioza și a vedea forma curburii; măsurători-distanța occiput-perete, unghiul curburii cu un inclinometru, flexibilitatea mușchilor ischiogambieri și a mușchilor pectorali; evaluarea forței musculaturii spatelui, abdomenului și a centurii scapulare și valuarea membrelor inferioare. Examinarea cu ajutorul dispozitivului de analiză posturală Spine 3D se integrează firesc în consultația de Reabilitare medicală, după anamneză și examenul clinic. Copilul stă în ortostatism, cu spatele descoperit până la nivelul bazinului, fără a fi nevoie de markeri aplicați pe piele. Scanarea durează câteva minute, nu este dureroasă și nu presupune iradiere, astfel încât este bine tolerată chiar și de copiii mici.

Spine3D realizează o scanare tridimensională neinvazivă a coloanei vertebrale, fără radiații, permițând examinări repetate la același pacient. Beneficiile se văd în fiecare etapă a lucrului cu pacientul pediatric, de la diagnostic până la urmărirea pe termen lung.

Programul de kinetoterapie se construiește pe date măsurabile, nu doar pe inspecție. Vedem dacă problema dominantă e sagitală, frontală sau rotațională și unde se află: toracal, lombar sau la bazin.

Reporter: Cum se tratează?

Dr. Adriana Ivan: Tratamentul cifozei posturale este conservator și se bazează pe kinetoterapie (gimnastică medicală), stabilită de medicul de Reabilitare medicală în urma evaluării. Obiectivele tratamentului sunt: creșterea mobilității coloanei toracice; corectarea poziției capului, umerilor și bazinului; învățarea posturii corecte, astfel încât copilul să o mențină fără efort conștient; îmbunătățirea respirației și a rezistenței musculare la efort; tonifierea musculaturii slăbite. Sunt importante și măsurile asociate, respectiv educație ergonomică (birou, ghiozdan, ecrane), un sport practicat regulat și controlul greutății corporale. La copiii mici, exercițiile se fac sub formă de joc; la adolescenți, programul este variat și explicat, pentru a crește motivația. Succesul tratamentului depinde în primul rând de regularitate.

Reporter: Doamna doctor, cât durează tratamentul?

Dr. Adriana Ivan: De obicei, primele rezultate se văd după 6-8 săptămâni, iar o îmbunătățire clară după 2-3 luni de exerciții făcute constant. Ritmul depinde de vârstă, de cât de veche este problema și, mai ales, de regularitatea exercițiilor.Un program obișnuit începe cu ședințe de kinetoterapie timp de câteva săptămâni, în care copilul învață exercițiile corect. Este important de știut că postura se menține prin obișnuință. Recomand continuarea exercițiilor și a unui sport regulat până la finalul creșterii, pentru ca rezultatul să rămână stabil.

Reporter: Cât trebuie să lucreze copilul acasă?

Dr. Adriana Ivan: Recomand aproximativ 15–20 de minute pe zi. Consensul european al specialiștilor în tratamentul conservator al deformărilor coloanei (SOSORT) indică de asemenea exerciții zilnice la domiciliu, în medie de circa 20 de minute. Mai importantă decât durata este calitatea: un exercițiu făcut corect, cu atenție la poziție, valorează mai mult decât zece făcute în grabă. De aceea, exercițiile se învață întâi cu kinetoterapeutul. Câteva sfaturi ca exercițiile să devină obicei: alegeți o oră fixă din zi, de exemplu după teme sau înainte de culcare; folosiți un calendar cu bife sau o mică recompensă săptămânală; faceți exercițiile împreună cu copilul, mai ales la cei mici; puneți muzică și transformați programul într-un moment plăcut.

Reporter: Ce pot face părinții acasă?

Dr. Ivan Adriana: Mediul de acasă contează la fel de mult ca exercițiile. Câteva schimbări simple au un efect important: ecrane-limitați timpul petrecut pe telefon și tabletă. Ridicați ecranul la nivelul ochilor, cu un suport; birou și scaun- tălpile pe podea (sau pe un suport), genunchii la aproximativ 90°, spatele sprijinit, coatele pe birou la nivelul mesei; ghiozdan-cu două bretele late, purtat pe ambii umeri, aproape de spate, cu greutatea sub 10–15% din greutatea copilului; pauze de mișcare-la fiecare 30–45 de minute de stat pe scaun, câteva minute de mișcare: întinderi, câțiva pași, brațele ridicate deasupra capului; somnul-o saltea fermă și o pernă care să nu ridice prea mult capul.